Zgomotul îngraşă? Ce alte efecte nocive are zgomotul asupra sănătăţii şi cum ne putem proteja

Fapul că poluarea fonică favorizează depunerea grăsimii este una dintre cele mai surprinzătoare noutăţi comunicate în cadrul conferinţei. Cercetători de la Universitatea Karolinska din Suedia au publicat rezultatele unui studiu desfăşurat timp de 4 ani, care arăta că, în diferite zone ale Suediei, cu cât era mai mare nivelul de zgomot la care erau expuşi locuitorii, cu atât circumferinţa taliei lor era mai mare. 

Un alt studiu, realizat la acelaşi institut şi care a urmărit peste 5000 de persoane pe o perioadă de 10 ani, a arătat că, în cazul expunerii constante la zgomotul puternic al avioanelor, creşterea circumferinţei taliei era şi mai accentuată – cu aproximativ 6 cm în medie, în cazul celor mai expuşi dintre participanţi.

• Suedia și Norvegia renunță la viitorul fără numerar din cauza Rusiei
• Cu cât au crescut acţiunile Trump Media în anul 2024?

Un studiu similar realizat de Imperial College London a arătat că nivelurile ridicate de zgomot din jurul aeroportului Heathrow erau corelate cu o creştere cu 20% a riscului de internare în spital pentru probleme cardiace. 

Poluarea fonică are o influenţă negativă asupra rezultatelo şcolare ale copiilor, arată cercetările şi afectează chiar şi copiii încă nenăscuţi: cercetări întreprinse la Universitatea din Utrecht, Olanda, arată că, pentru fiecare creştere cu 6 decibeli a zgomotului produs de traficul rutier, se înregistra o scădere a greutăţii la naştere cu 15-23 g, la copiii născuţi de mame expuse la acest zgomot.

De asemenea, zgomotul permanent şi intens perturbă somnul şi măreşte riscul apariţiei hipertensiunii şi a bolilor de inimă, arată un studiu amplu publicat anul trecut în revista Lancet. Perturbarea somnului măreşte de asemenea probabilitatea apariţiei diabetului, a suplusului de greutate, a depresiei. 

Legătura între aceşti factori o constituie stresul: zgomotul  ne alertează organismul în privinţa unui potenţial pericol – un proces care avea loc încă de pe vremea oamenilor preistorici. Aceştia trăiau într-un mediu mult mai liniştit, în care zgomotele erau semnale ale unei potenţiale primejdii, ceea ce făcea ca organismul să secrete hormoni de stres  -de exemplu cortizolul – care ajutau corpul să intre în starea de alertă necesară pentru a face faţă pericolului. 

Astăzi, însă, la oamenii care trăiesc într-un mediu zgomotos, organismul este practic mereu într-o stare de alertă, cu niveluri ridicate ale hormonilor de stres. Această stare de stres pe termen lung are efecte foarte nocive asupra sănătăţii.

Zgomotul ne afectează chiar dacă nu nu suntem conştienţi de el. Chiar dacă ne-am obişnuit cu vuietul traficului în asemenea măsură încât parcă nici nu-l mai auzim, zgomotul există şi ne afectează în continuare.

„După cum se pare, subconştientul nostru nu încetează niciodată să monitorizeze ceea ce se întâmplă în jur”, spune prof. Paul Elliott, epidemiolog la Imperial College London.

Conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, nivelul de zgomot n-ar trebui să depăşească 45 de decibeli, pentru a nu produce efecte negative asupra organismului. 

Dar aproximativ 20% din populaţia UE este expusă la zgomot de trafic de peste 65 de deciblei, iar o treime au parte în timpul nopţii, în afara casei, de niveluri de zgomot de peste 55 de decibeli.

Nu numai oraşele mari au probele din cauza poluării fonice: şi în zonele rurale, avioanele şi utilajele agricole pot produce zgomot puternic. 

Şi zgomotele unui şantier de construcţii din apropiere, ca şi muzica „dată tare” de vecini pot fi resimţite ca stresante.

Un alt aspect îngrijorător îl constituie zgomotul din spitale, arată studiul din Lancet, nivelul de zgomot este de obicei cu 15-20 de decibeli peste cei 40 recomandaţi, echivalent cu diferenţa dintre bâzâitul surd al unui frigider şi muzica interpretată la pian. Iar adesea cele mai poluate fonic locuri din spital sunt unităţile de terapie intensivă, unde se află pacienţi foarte vulnerabili.

Zgomotul din spital, care creşte nivelul de stres, face ca pacienţii să se recupereze mai greu, să aibă nevoie de doze mai mari de analgezice şi să prezinte un risc mai mare de a fi internaţi din nou. Zgomotul din spitale afectează şi sănătatea personalului medical.

Specialiştii spun că efectul negativ ar putea fi redus, în mare parte, prin măsuri simple – plafoane care absorb zgomotul, micşorarea volumului la sunetul telefoanelor.

Alte măsuri recomandate de specialişti, în viaţa de zi cu zi:

• dopurile de urechi, ori de câte ori nivelul de zgomot se dovedeşte greu de suportat
• să atragem atenţia celor responsabili de intensitatea sunetului în diferite situaţii; de pildă, la cinema, să reclamăm faptului că volumul sonorului este prea mare, în cazul în care ne deranjează. 
• să încercăm să ne relaxăm, chiar în prezenţa zgomotului, pentru a nu ne creşte tensiunea.

Sursa: Mail Online